Poluarea din Capitală, ținută la secret

Un raport al Curții de Conturi dezvăluie faptul că aproape jumătate din panourile care ar trebui să afiseze calitatea aerului din Capitală sunt ținute la secret. Mai grav, este faptul că inspectorii Curții de Conturi au despoerit că nu pot vedea valorile emisiilor din atmosferă, pentru că ele nu au fost monitorizate. În tot acest timp, România se află în procedură de infrigement, din cauza poluării aerului, iar acum riscă amenzi usturătoare pentru că nu a luat nicio măsură concretă pentru ameliorarea calității aerului.

Concret, potrivit situației ”Raportare lunară – gestionare date” întocmită de ANPM pentru luna Septembrie 2017, din cele 110 panouri pentru afișarea datelor privind calitatea  aerului înconjurător în scopul informării publicului, 49 panouri sunt defecte (29 panouri de informare exterioare și 20 panouri de informare interioare).

Referitor la aglomerarea București – RO32101, Programul integrat de gestionare a calității aerului a fost revizuit în 2010 și conține, în principal, măsuri pe termen lung și câteva

acțiuni care ar fi trebuit să fie puse în aplicare până în decembrie 2012. Măsurile includ modernizarea infrastructurii de transport – linii de tramvai, construirea de pasaje și poduri, linii subterane, spații de parcare, piste pentru biciclete, plantare de copaci și vegetație, etc.

Cu toate acestea, nu au fost prezentate informații mai detaliate cu privire la momentul și modul în care punerea în aplicare a acestor măsuri va duce la rezultate concrete și va avea efectul necesar de a asigura conformitatea cu valoarea – limită zilnică pentru PM10 în viitorul apropiat în această zonă, nefiind astfel furnizate estimări privind eficacitatea probabilă a acestor măsuri, susțin inspectorii Curții de Conturi.

Totodată, aceștia sublinează că lista măsurilor puse în aplicare furnizată de România nu se referă la nicio măsură adoptată privind reducerea emisiilor generate de centralele termice pentru încălzire centralizată, care reprezintă a doua componentă a poluării cu PM10 și nici acțiuni specifice pentru abordarea emisiilor provenite din activitatea industrială, a treia sursă de poluare cu PM10 în această zonă.

“De asemenea, anumite proiecte importante care au fost planificate de mult timp, nu sunt încă finalizate, solicitându-se noi termene. De exemplu, noul termen – limită pentru punerea în aplicare a celei de-a doua etape a proiectului ”Cadastru Verde” – cadastrul spațiilor verzi, măsură suplimentară, este 2016. În ceea ce privește proiectul Parcul Ghencea – Drumul Cooperativei, acesta este, de asemenea, amânat din lipsă de resurse financiare”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.

IME este un indicator intermediar de realizare a măsurilor la nivel național pentru reducerea emisiilor de particule în suspensie PM2.5. IME pentru anul 2015 este concentrația medie pe 3 ani consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare pentru anii 2013, 2014 și 2015. Din cauza unei capturi de date insuficiente pentru anii 2014 și 2015 pentru mai mult de jumătate din stațiile de monitorizare selectate, indicatorul mediu de expunere pentru anul 2015 nu a putut fi calculat. Și în anii următori datele nu au fost colectate cum trebuie.

“Măsurile adoptate de către autoritățile publice centrale și locale au fost insuficiente pentru ieșirea din procedura de infringement, astfel că vom respira în continuare un aer prea poluat iar Statul Român va suporta și consecințele financiare, impuse de UE”, avertizează inspectorii. De aproape un an o firmă privată face planul în București

Potrivit unui document al Curții de Conturi, în aglomerarea București se derulează contractul de prestări servicii nr. 698/26.09.2017 de acordare asistență tehnică pentru întocmirea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA). S-au recepționat serviciile aferente etapei I: informațiile ce urmează a fi incluse în PICA prevăzute la punctul E al Anexei 1 din HG 275/2015;

-Planurile de calitate a aerului și planurile de menținere a calității aerului pentru perioada 2016 – 2020, deși au fost inițiate, acestea nu au fost finalizate până la data prezentului audit, și, în consecință, nu s-au adus la cunoștința publicului măsurile/acțiunile propuse pentru atingereavalorilor-limită, respectiv pentru păstrarea nivelului concentrațiilor poluanților pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile la nivelul întregii țări.

– Foarte multe analizoare din stațiile de monitorizare au fost defecte lungi perioade de timp, ceea ce a afectat continuitatea activității și implicit realizarea obiectivelor și atribuțiilor referitoare

la monitorizarea calității aerului;

-Nefuncționarea unui număr semnificativ de panouri interioare și exterioare de informare a publicului, care trebuiau să afișeze indicii generali zilnici de calitate a aerului; reparația acestora,

deși cuprinsă în Acordul cadru nr. 999/ 2015 încheiat de Ministerul Mediului, nu a fost realizată până la data efectuării prezentei acțiuni de audit;

– Fondurile alocate pentru mentenanța echipamentelor au fost insuficiente pentru asigurarea continuității activităților de monitorizare a calității aerului, întrucât echipamentele sunt uzate fizic

și necesită frecvent reparații;

– Nu au fost stabiliți indicatori de performanță care să măsoare gradul de realizare a obiectivelor pe linia monitorizării calității aerului.

foto: Realitatea.net