În București, caderea arborilor la cea mai mică ploaie a devenit un fenomen îngrijorător. Chiar și atunci când ciclonul anunțat nu a adus decât o ploaie obișnuită de toamnă, în Capitală au căzut 17 copaci, ceea ce indică probleme mai adânci legate de gospodărirea domeniului public. Potrivit peisagistului Diana Culescu, cauza principală a acestui fenomen este gestionarea precară a spațiilor verzi de către autoritățile locale, în lipsa unui registru verde adecvat și a măsurilor corespunzătoare de întreținere a arborilor.
Peisagista explică faptul că mulți copaci cad din cauza îngrijirii necorespunzătoare. În oraș, copacii sunt forțați să se adapteze la intervenții care destabilizează sistemul lor de rădăcini și structura naturală. Una dintre aceste intervenții este instalarea sistemelor de irigații pentru a susține creșterea ierbii sub arbori. În mod natural, sub copaci nu ar trebui să crească prea multe plante, iar frunzele căzute ar trebui lăsate să creeze un strat protector. În schimb, sistemele de irigații mențin apa la suprafața solului, forțând copacii să-și dezvolte rădăcinile aproape de suprafață. Acest lucru le slăbește stabilitatea și crește riscul de a cădea la prima ploaie sau furtună. Sistemele de irigații prin aspersiune, care păstrează apa în primii 30 de cm ai solului, fac ca arborii să nu mai aibă motive să dezvolte rădăcini adânci, ceea ce îi transformă, în timp, în copaci periculoși. La aceasta se adaugă și alte intervenții precum tăierea rădăcinilor pentru introducerea diverselor echipamente edilitare, fără a se utiliza soluțiile tehnice care permit evitarea afectării sistemului radicular al copacilor.
În plus, toaletările greșite și necorespunzătoare reprezintă un alt factor major în destabilizarea arborilor. Copacii care au suferit toaletări inadecvate cad deoarece, odată ce și-au pierdut o parte semnificativă a coroanei, rădăcinile lor mari rămân fără o funcție clară, ducând la dezechilibre structurale. De asemenea, după o toaletare, creșterea rapidă a ramurilor noi creează o rezistență sporită la vânt, ceea ce duce la creșterea riscului de cădere. Diana Culescu subliniază și problema arborilor găunoși care sunt lăsați ani de zile pe domeniul public fără a fi inventariați sau sprijiniți. Acești arbori prezintă semne de slăbiciune cu mult timp înainte de a se rupe, însă lipsa specialiștilor în cadrul administrației publice face ca aceste semnale să fie ignorate. Lipsa unui registru verde, în care să fie notate observațiile și starea de sănătate a arborilor, agravează această problemă.
Un alt aspect al situației este conflictul dintre autoritățile locale. Primarii de sector reclamă faptul că Primăria Capitalei nu acordă avizele necesare pentru toaletare sau defrișare și le ține „la sertar”, împiedicând astfel desfășurarea acestor lucrări. Această situație complică și mai mult gestionarea corectă a spațiilor verzi din București.
În plus față de problema căderii copacilor, un alt efect inevitabil al ploilor în București îl reprezintă inundațiile, care apar în mod constant în anumite zone precum Tineretului, Piața Unirii, Pasajul Mărășești, Piața Națiunile Unite, Metalurgiei și Berceni. Aceste zone sunt situate în depresiuni și acumularea apei la fiecare ploaie mai abundentă ar fi putut fi prevenită prin construirea unor canale colectoare. Despre aceste canale s-a discutat la nivelul Primăriei Capitalei de peste 20 de ani, însă implementarea proiectelor a fost amânată în mod repetat. Andrei Zaharescu, inginer de instalații, menționează că unele dintre aceste proiecte sunt încă în stadiu de planificare, dar întârzierea lor continuă să afecteze orașul. În alte zone, cum ar fi Colentina, problema se amplifică datorită proximității râului, unde ar fi necesare soluții de colectare și epurare a apei sau stații de pompare.
O altă problemă evidențiată de Zaharescu este dezvoltarea urbanistică haotică din București și din localitățile vecine, unde infrastructura edilitară nu a fost construită corespunzător. În aceste zone, în loc să se asigure canale colectoare și bazine de retenție pentru apa de ploaie, s-a construit fără a ține cont de necesitatea unei infrastructuri adecvate. Astfel, în zonele betonate în proporție mare, apa se acumulează și inundațiile devin o realitate la fiecare ploaie puternică.
Un alt factor care contribuie la inundațiile stradale este lipsa întreținerii canalizării. Străzile se inundă deoarece gurile de scurgere nu sunt curățate, iar apa nu poate fi evacuată în mod eficient. În plus, în timpul modernizării străzilor, gurile de scurgere sunt deseori amplasate incorect, nu la baza pantei drumului, ceea ce împiedică drenarea corespunzătoare a apei.
Pericolele stradale nu se opresc însă aici. În timpul vijeliilor, un alt risc major îl reprezintă panotajul stradal. În ultimii patru ani, primăriile din Sectoarele 1 și 2 au îndepărtat zeci de reclame amplasate ilegal, dar încă există numeroase panouri publicitare care nu sunt ancorate corect și pot cădea în timpul furtunilor, provocând accidente. Un exemplu notabil este incidentul din 2013, când un panou publicitar din zona Unirii a căzut peste două femei.
Problema căderii arborilor în București la cea mai mică ploaie reflectă o gestionare deficitară a spațiilor verzi și a infrastructurii urbane. De la intervenții greșite asupra copacilor, lipsa unui registru verde și până la infrastructura inadecvată pentru gestionarea apelor pluviale, toate acestea contribuie la pericolele și disconfortul din viața de zi cu zi a bucureștenilor.
sursa: hotnews.ro
sursa foto: libertatea.ro
Comments are closed.