Cartierul Ferentari, situat în sectorul 5 al Bucureștiului, este o zonă cu o istorie complexă, dezvoltare urbanistică variată și o reputație controversată. Deși a fost descris în mod negativ în presa internațională, statisticile Poliției Române arată că Sectorul 5 este de fapt printre cele mai sigure din București. În acest articol, vom explora istoria, structura urbanistică și percepțiile despre Ferentari, oferind o imagine completă a acestui cartier.
Localizare și delimitări geografice
Cartierul Ferentari este amplasat în sectorul 5 și se întinde de-a lungul Căii Ferentarilor și Prelungirii Ferentari, între Șoseaua Sălaj la nord și limita sudică a orașului. Se învecinează cu Cartierul Giurgiului la est și cu Rahova la vest. Limitele sale geografice sunt definite de fosta cale ferată București Filaret – Giurgiu și Șoseaua Sălaj. Aceste delimitări au contribuit la conturarea identității și dezvoltării cartierului, precum și a accesibilității sale.
Istoria cartierului Ferentari
Ferentari a început să se dezvolte abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care sudul Bucureștiului era preponderent agricol. Documentele istorice, precum harta Borroczyn din 1854, indică o zonă periferică, nelocuită, dominată de podgorii și livezi. În anii 1910-1920, procesul de urbanizare a început să prindă contur, prin extinderea drumurilor și construirea unor locuințe.
Până în anii 1940, Ferentari făcea parte din comuna suburbană Șerban Vodă. După reorganizările administrative succesive, în 1968, cartierul a fost inclus în sectorul 5 al Bucureștiului, delimitare care a rămas neschimbată și în zilele noastre. Această evoluție administrativă a contribuit la transformarea Ferentariului într-un cartier urban, deși multe dintre trăsăturile sale rurale s-au păstrat.
Originea numele „Ferentari”
Numele cartierului provine de la principala arteră care îl străbate, Calea Ferentarilor. Există mai multe teorii despre originea acestui nume. Una dintre teorii sugerează că „Ferentarii” se referă la soldații domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care ar fi primit terenuri în zonă ca răsplată pentru vitejia lor. O altă teorie asociază numele cu o unitate militară din oastea lui Mihai Viteazul, iar o a treia ipoteză face legătura cu termenul latin „ferentarius” – soldat din infanteria romană.
Dezvoltarea urbanistică și structura cartierului
Cartierul Ferentari s-a dezvoltat ca un ansamblu de parcelări urbane realizate pe vechile terenuri agricole. În prezent, rețeaua sa de străzi, dominată de Calea Ferentari și Prelungirea Ferentari, definește organizarea internă a cartierului. În anii ’70, în partea de sud a cartierului s-au construit blocuri de locuințe, unele dintre acestea fiind într-o stare avansată de degradare astăzi, contribuind la imaginea controversată a zonei. Totuși, multe străzi mențin o atmosferă liniștită, cu locuințe individuale și curți pline de verdeață.
Realități și percepții
Ferentariul este deseori asociat cu probleme sociale și sărăcie, imagine accentuată de mass-media internațională. Spre exemplu, un articol Daily Mail a catalogat cartierul drept unul dintre cele mai nesigure locuri din Europa. Totuși, statisticile Poliției Române contrazic această percepție, indicând că Sectorul 5 înregistrează cel mai mic număr de infracțiuni comparativ cu alte sectoare ale Bucureștiului. Această discrepanță între percepție și realitate arată că Ferentariul este deseori judecat superficial.
Ferentari este un cartier cu o istorie bogată și o dezvoltare complexă, dar și o zonă cu o reputație contestată. Deși percepțiile externe sunt adesea negative, Ferentariul rămâne un loc de locuințe și comunități bine închegate, unde majoritatea oamenilor duc o viață normală. Blocurile și casele mici din Ferentari, alături de curțile cu viță de vie și verdeață, oferă cartierului un caracter unic, amintind de vechiul București periferic.
sursa foto: facebook.com/dungulite
Comments are closed.