Platanul a început să fie plantat masiv după 2005, după o vizită a celor din Primăria Generală în Franţa . Asta, deși în acea perioadă francezii informau locuitorii de ce nu mai plantează acest timp de arbore: favoriozează apariția țânțarilor tigru, potrivit libertatea.ro.
Multe s-au trezit cu platani, pe care nu-i mai voia nimeni pentru că nu se mai plantau prin Europa. Pepinierele au vrut să elibereze terenul şi au avut de ales. Ori îi scot şi îi aruncă în tocător, ori îi vând. Şi ghiciţi cui i-au vândut’, a spus, pentru Libertatea, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.
În ultimii ani, nu de puţine ori, plantarea unui astfel de copac a fost sinonimă cu campaniile de înverzire a oraşului.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă (PSD), finul Gabrielei Firea, ştie cel mai bine acest lucru. Sectorul pe care îl conduce este fruntaş, în acte, la acest capitol.
Între 2007 şi 2014, administraţia locală a celui mai populat sector din Bucureşti a cheltuit 230 de milioane de euro pe spaţii verzi, flori, copaci sau gard viu.
ot în Sectorul 3, dar de această dată într-o zonă aflată sub juristricţia Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti, au fost plantaţi, în 2016, aproape 800 de platani.
Tronsonul Glina – Târg Vitan, aferent „Jardinierei Dâmboviţa”, a fost populat cu platani cu diametrul de 20-25 de centimetri.
1,474 de lei per copac a plătit municipalitatea pentru „împădurirea” malurilor Dâmboviţei.
Comments are closed.